30 000 nemultumiti prezenti,60 000 pretind altii...dar cui ii pasa?

stiri de ultima ora....vorba vine...tara arde si baba se piaptana....la sedinta de urgenta din guvern,in loc de discutii legate de solutionarea crizei REALE din tara...ai nostrii mindrii liber alesi propun o lege prin care sa se tipareasca si sa se predea in limba maghiara in anumite locatii...nu le enumar ca ma apuca pandaliile...ete sictir...daca de miine in loc de ROMANIA scrie pe harta UNGARIA sau CHINA sau altceva,ma apuc de invatat noua limba oficiala...dar macar sa fie ca in tara care ne "cotropeste".

asta e...poporul romin NU STIE sa se conduca...avem destule exemple.

pina si "smecherul" cu nasul coroiat zice...baga mina in borcanul cu miere,dar lasa sa mai si picure pe linga la fraieri...

banc tipic pentru situatia actuala: ortodox,catolic si evreu

ortodoxul--fac un cerc,arunc banii in sus,si ce pica in cerc e a lui doamne-doamne,restul al meu

catolicul--- idem dar ce pica in cerc e al lui restul la Cel de sus

evreul--(ca si politicienii nostrii) arunc in sus si isi tine doamne-doamne cit vrea...ce pica..pica...

Un apartament bine aerisit, compus din trei încaperi principale, având terasa cu geamlâc si sonerie. În fata, salonul somptuos, al carui perete din fund este ocupat de o biblioteca de stejar masiv, totdeauna strâns înfasurata în cearceafuri ude... O masa fara picioare, bazata pe calcule si probabilitati, suporta un vas ce contine esenta eterna a „lucrului în sine", un catel de usturoi, o statueta ce reprezinta un popa (ardelenesc) tinând în mâna o sintaxa si... 20 de bani bacsis... Restul nu prezinta nici o importanta. Trebuieste însa retinut ca aceasta camera, vecinie patrunsa de întuneric, nu are nici usi, nici ferestre si nu comunica cu exteriorul decât prin ajutorul unui tub, prin care uneori iese fum si prin care se poate vedea, în timpul noptii, cele sapte emisfere ale lui Ptolemeu, iar în timpul zilei doi oameni cum coboara din maimuta si un sir finit de bame uscate, alaturi de Auto-Kosmosul infinit si inutil...

A doua încapere, care formeaza un interior turc, este decorata cu mult fast si contine tot ceea ce luxul oriental are mai rar si mai fantastic... Nenumarate covoare de pret, sute de arme vechi, înca patate de sânge eroic, captusesc colonadele salii, iar imensii ei pereti sunt, conform obiceiului oriental, sulemeniti în fiecare dimineata, alteori masurati, între timp, cu compasul pentru a nu scadea la întâmplare.

De aci, printr-o trapa facuta anume în dusumea, se ajunge, din partea stânga, în o subt-pamânta ce formeaza sala de receptie, iar din partea dreapta, prin ajutorul unui carucior pus în miscare cu manivela, se patrunde într-un canal racoros, al caruia unul din capete nu se stie unde se termina, iar celalalt, la partea opusa, într-o încapere scunda, cu pamânt pe jos si în mijlocul careia se afla batut un tarus, de care se afla legata întreaga familie Stamate...

II

Acest om demn, unsuros si de forma aproape eliptica, din cauza nervozitatii excesive la care a ajuns de pe urma ocupatiilor ce le avea în consiliul comunal, este silit sa mestece, mai toata ziua, celuloid brut, pe care apoi îl da afara, farâmitit si insalivat, asupra unicului sau copil, gras, blazat si în etate de patru ani, numit Bufty... Micul baiat, din prea multa pietate filiala, prefacându-se însa ca nu observa nimic, târaste o mica targa, pe uscat, în vreme ce mama sa, sotia tunsa si legitima a lui Stamate, ia parte la bucuria comuna, compunând madrigale, semnate prin punere de deget.

Aceste ocupatiuni îndeajuns de obositoare îi fac, cu drept cuvânt, sa se amuzeze, si atunci, ajungând uneori cu îndrazneala pâna la inconstienta, se uita tustrei cu benoclul, printr-o spartura a canalului, în Nirvana (care se afla situata în aceeasi circumscriptie cu dânsii, începând lânga bacania din colt), si arunca în ea cu cocoloase facute din miez de pâine sau cu coceni de porumb. Alteori, patrund în sala de receptie si dau drumul unor robinete expres construite acolo, pâna ce apa, revarsându-se, le-a ajuns în dreptul ochilor, când cu totii trag atunci, de bucurie, focuri de pistol în aer.

În ce priveste personal pe Stamate, o ocupatie care îl preocupa în gradul cel mai înalt este ca sa ia seara, prin biserici, instantanee de pe sfintii mai în vârsta, pe cari le vinde apoi cu pret redus credulei sale sotii si mai ales copilului Bufty, care are avere personala. Acest negot nepermis nu l-ar fi exercitat pentru nimic în lume Stamate daca nu ar fi dus lipsa aproape completa de mijloace, fiind silit chiar sa faca armata când era abia în vârsta de un an, numai ca sa poata ajuta, cât de curând, pe doi fratiori nevoiasi ai sai, cu soldurile scoase prea mult în afara, cauza pentru care fusesera dati afara din slujba.

Într-una din zile, lui Stamate, ocupat fiind cu obisnuitele sale cercetari filozofice, i se paru, o clipita, ca a pus mâna si pe cealalta jumatate a „lucrului în sine", când fu distras de o voce femeiasca, o voce de sirena, ce mergea drept la inima si se auzea în departare, pierzându-se ca un ecou.

Alergând de urgenta la tubul de comunicatie, Stamate, spre marea lui înmarmurire, vazu cum, în aerul cald si îmbalsamat al serii, o sirena cu gesturi si voce seducatoare îsi întindea corpul lasciv pe nisipul fierbinte al marii... în lupta puternica cu sine, pentru a putea sa nu cada prada tentatiei, Stamate închirie atunci în graba o corabie si, pornind în larg, îsi astupa urechile cu ceara împreuna cu toti matrozii...

III

Sirena deveni însa tot mai provocatoare... Ea îl urmari pe întinsul apelor, cu cântari si gesturi perverse, pâna ce o duzina de Driade, Nereide si Tritoni avura tot timpul sa se adune din larguri si adâncuri si sa aduca pe o superba cochilie de sidef o inocenta si decenta pâlnie ruginita.

Planul de seductiune al seriosului si castului filozof putea fi astfel considerat ca reusit. Abia avu el timpul sa se furiseze la tubul de comunicatie, când zânele marii îi si depusera, gratios, pâlnia în preajma locuintei sale, apoi, usoare, zglobii, în râsete si chiote nebune, disparura cu toate pe întinsul apelor.

Confuz, înnebunit, dezagregat, Stamate abia putu sa apara cu caruciorul prin canal... Fara a pierde însa cu totul sângele rece, azvârli el de câteva ori cu tarâna asupra pâlniei si, dupa ce se ospata cu putina fiertura de stevie, se arunca, din diplomatie, cu fata la pamânt, ramânând astfel în nesimtire timp de opt zile libere, termenul necesar ce, dupa procedura civila, credea dânsul ca trebuia sa treaca pentru a putea fi pus în posesiunea obiectului.

Dupa aceasta trecere de timp, reluându-si ocupatiunile cotidiane si pozitiunea verticala, Stamate se simti cu totul renascut. Niciodata nu cunoscuse el pâna atunci divinii fiori ai dragostei. Se simtea acum mai bun, mai îngaduitor, si turburarea ce o încerca la vederea acestei pâlnii îl facea sa se bucure si totodata sa sufere si sa plânga ca un copil...

O scutura cu un otrep si, dupa ce îi unse gaurile mai principale cu tinctura de iod, o lua cu sine si, cu legaturi de flori si dantele, o fixa alaturi si paralel cu tubul de comunicatie, si, tot atunci, pentru prima oara, istovit de emotie, trecu printr-însa, ca fulgerul, si îi fura o sarutare.

Pentru Stamate, pâlnia deveni de atunci un simbol. Era singura fiinta de sex femeiesc cu un tub de comunicatie ce i-ar fi permis sa satisfaca si cerintele dragostei, si interesele superioare ale stiintei. Uitându-si cu totul sacrele îndatoriri de tata si de sot, Stamate începu sa-si taie în fiecare noapte, cu foarfeca, legaturile ce-l tineau atasat de tarus si, spre a putea da frâu liber dragostei sale netarmurite, începu sa treaca din ce în ce mai des prin interiorul pâlniei, facându-si vânt în ea de pe o trambulina construita expres si coborându-se apoi în mâini, cu o iuteala vertiginoasa, pe o scara mobila de lemn,la capatul careia îsi rezuma rezultatul observarilor sale în afara.

IV

Fericirile mari sunt totdeauna de scurta durata... într-una din nopti, Stamate, venind spre a-si face obisnuita-i datorie sentimentala, constata cu uimire si dezamagire ca, din cauze înca nepatrunse, orificiul de iesire al pâlniei se strâmtase într-atâta, încât orice comunicatie prin el era imposibila. Nedumerit si totusi banuitor, se puse la pânda, si a doua noapte, necrezându-si ochilor, vazu cu groaza cum Bufty, urcat sus, gâfâind, fusese lasat sa intre si sa treaca. Pietrificat, Stamate abia avu puterea sa se duca sa se lege singur la tarus; a doua zi însa lua o hotarâre suprema.

Mai întâi îsi îmbratisa sotia devotata si, dupa ce-i dadu în graba o vopsea, o cusu într-un sac impermeabil, în scopul de a pastra mai departe, intacta, traditiunea culturala a familiei. Dupa aceea, în mijlocul unei nopti reci si întunecoase, lua el pâlnia si pe Bufty si, aruncându-i într-un tramvai, ce tocmai trecea la întâmplare, le facu vânt cu dispret în Nirvana. Totusi, mai târziu, sentimentul patern învinse, si Stamate, gratie calculeleior si combinatiilor sale chimice, reusi sa faca cu timpul, prin puterea stiintei, ca Bufty sa ocupe acolo un post de subsef de birou.

Cât despre eroul nostru, Stamate, pentru ultima oara catând prin tubul de comunicatie, mai privi o data Kosmosul cu ironie si indulgenta. Suindu-se apoi pentru totdeauna în caruciorul cu manivela, lua directia spre capatul misterios al canalului si, miscând manivela cu o staruinta crescânda, alearga si astazi, nebun, micsorându-si mereu volumul, cu scopul de a putea odata patrunde si disparea în infinitul mic.